Eu m-am obișnuitSă dansez cu perețiiLe povestesc de noiȘi fără să îi mintLe zic că n-am pretențiiSpune-mi tu, fără să te uiți la ceasCam câte ore crezi că ne-au rămasDar să nu-ți fie teamăPromit că nu te las (nu te las)Acum, aruncă-mă și prinde-măÎntr-un sărut din care lacrimi nu mai picurăDeloc din ochii tăi albaștrii ca un răsărit perfectCe mângâie inima-n pieptAcum, aruncă-mă și prinde-măÎntr-un sărut din care lacrimi nu mai picurăDeloc din sufletul meu rece care-mi spune să așteptDe parcă ar fi simplu să plecSuntem bolnavi de dor (suntem bolnavi de dor)Și nu există medici (nu)Nu te pot vindecaDe frica de-a iubiDacă ne punem piedici (dacă ne punem piedici)Spune-mi tu, fără să te uiți la ceasCam câte ore crezi că ne-au rămasDar să nu-ți fie teamăPromit că nu te las (nu te las)Acum, aruncă-mă și prinde-măÎntr-un sărut din care lacrimi nu mai picurăDeloc din ochii tăi albaștrii ca un răsărit perfectCe mângâie inima-n pieptAcum, aruncă-mă și prinde-măÎntr-un sărut din care lacrimi nu mai picurăDeloc din sufletul meu rece care-mi spune să așteptDe parcă ar fi simplu să plecDe-ar fi să număr zileTe-aș întreba pe tinePe unde ne-am pierdut (pe unde ne-am pierdut)Noi nici nu dormim bineStăm în paturi străineCu gândul la trecutAcum, aruncă-mă și prinde-măÎntr-un sărut din care lacrimi nu mai picurăDeloc din ochii tăi albaștrii ca un răsărit perfectCe mângâie inima-n pieptAcum, aruncă-mă și prinde-măÎntr-un sărut din care lacrimi nu mai picurăDeloc din sufletul meu rece care-mi spune să așteptDe parcă ar fi simplu să plec
